sabato 27 ottobre 2007

O datorie de...suflet


Zilele trecute m-am gandit mult despre ce sa scriu in acest sfarsit de saptamana...imi veneau in minte doar lucruri negative,rele,de rau augur parca.Gandindu-ne la evenimentele din ultimul timp si la comunitatea romaneasca iti vin in minte cuvinte ca invidie,rautate,criminali,violuri,dezbinare...te chinui putin si gasesti si cate ceva bun: voluntariat,ajutorare,spectacole gratis,oameni care tanjesc dupa obiceiurile din Romania,amintiri romanesti .Oare cine ar avea puterea sa distruga primele si sa le inmulteasca pe ultimele?
Ne gandim cum sa facem sa fim uniti,sa gandim pozitiv,sa devenim o comunitate respectata,sa ne pastram obiceiurile si identitatea dar majoritatea dintre noi ignoram educatia copiilor in acest sens.Stand de vorba cu multi romani din Italia am remarcat anumite lucruri care pe mine personal m-au ingrijorat:majoritatea renunta la a mai vorbi in limba romana cu copiii in casa,nu sunt atenti la amestecul care se creaza din folosirea dezordonata a cuvintelor din italiana si romana si care duce la o alterare ingrijoratoare a modului de comunicare al copiilor.In acest fel copiii romanilor nu vorbesc corect nici una dintre limbi(ex."hai sa facem spesa","ti-ai facut compitele"," ce regal i-ai facut","imi cumperi un giocatolo"etc)...ca sa nu mai vorbim despre obiceiurile romanesti care se transforma iar unele chiar se pierd (colindul,uratul,semanatul).
Am intalnit copii din familii de romani ,de 13-15 ani, care nu stiau care e capitala Romaniei,cine a fost Stefan cel Mare,Mihai Eminescu,Ion Creanga sau Petre Ispirescu.
Sunt mulţi care consideră că dacă vorbesc prea mult româneşte copiii nu vor fi în stare să se integreze în societatea italiana. E greşit... limba italiana o vor asimila rapid şi chiar dacă iniţial vor face greşeli, le vor corecta. Dacă însă limba română nu e întreţinută prin conversatie zilnica in casa, cu siguranta va dispare din vocabular si cu ea se pierde un univers întreg de amintiri şi legaturi cu ţara din care am plecat. Limba română înseamnă poveşti şi colinde unice, înseamnă cântecele copilariei pe care le-am învăţat la rândul nostru de la părinţi sau bunici şi pe care trebuie să le dăruim si noi,copiilor noştri. Limba română înseamnă cuvinte de alint pe care nu le putem gasi nicaieri in lume, cuvinte care ne-au mangaiat sufletul şi duc, mai departe, mângâiere copiilor noştri.
Identitatea romaneasca si mandria că suntem români este percepută foarte repede de către copii si chiar de la vârste fragede ei inţeleg că familia lor este diferită.Dacă li se transmite si li se insuflă insa respectul pentru limba şi cultura română, cu siguranta îl vor duce mai departe. Odată cu cuvintele româneşti, copiilor noştri li se deschid porţi către România, şi pot să înveţe despre obiceiurile de acolo,despre istoria unui loc în care poate că vor merge, cândva, pentru a cunoaşte mai mult despre ţara părinţilor lor.
Asadar, noi parintii suntem pusi sa alegem intre a vorbi si a duce limba romana mai departe sau sa o lasam sa dispara din familiile noastre.Suntem pusi sa alegem intre a lasa sa moara mica Romanie pe care o purtam in suflet si ingroparea definitiva a trecutului nostru sau sa mentinem frumusetea neamului romanesc.Multi nu-si dau seama ca a respecta mostenirea de suflet si de neam inseamna de fapt respectul de sine.
E drept ca nu ne putem integra fara a respecta cultura italiana dar pentru a fi integri moral si
sufleteste trebuie sa iubim si sa respectam ambele tari,sa stim insa sa le gasim reperele comune si sa facem diferenta intre ele atunci cand trebuie.
Se discuta tot mai mult despre faptul ca in fiecare an se pierd definitiv anumite limbi si culturi vechi acestea fiind asimilate de natiunile mai puternice.Asimilarea unei limbi sau pierderea unei culturi oricat de mici si neinsemnate ar fi inseamna de fapt pierderea fiintei de neam.
In final as vrea sa atrag atentia ca a vorbi si a ne exprima in limba italiana este o datorie sociala si un respect fata de tara care ne-a primit... a pastra insa limba romana si obiceiurile noastre stramosesti este o datorie de suflet...

Andi Radiu

domenica 21 ottobre 2007

Un fel de politică.


Capitalismul, văzut de mine ca nespecialist, presupune doi poli bine definiţi: unul al puterii iar altul al exploatării. Aruncând o privire rapidă asupra societăţii moderne si a politicii globale identificăm cu uşurinţă actorii ambelor tabere: pe de o parte super-puterile economice, pe de alta ţările lumii a treia şi cele in curs de dezvoltare. Nimic nou până aici, ar putea spune cineva, mereu lucrurile au stat aşa, totdeauna au existat „cei puternici” şi „cei slabi” etc. Foarte adevărat, doar că cei care formează grupurile de putere actuale încearcă mai mult ca niciodată să convingă societatea că libertatea individului există, nivelul de trai creşte, că ESTE BINE AŞA! În acest punct economia fuzionează cu politica. Datorită internetului şi mijloacelor de comunicare independente, în prezent este dificil să ascunzi starea de fapt a lucrurilor astfel încât se impune accentuarea şi perfecţionarea strategiilor de manipulare, mai multă atenţie şi mutări politice cât mai puţin evidente. Ce s-ar întâmpla dacă toţi ar deveni brusc conştienţi de faptul că, politic vorbind, in ultimii 2000 de ani nu au existat schimbări fundamentale? Că extremele au rămas aceleaşi, fundamental formele de guvernare schimbându-şi doar numele iar în esenţă variaţiunile sunt… pe aceeaşi temă? Credibilitatea ar scădea instantaneu şi cel mai probabil sistemele ar ceda. Sigur, probabilitatea de producere a acestui fenomen este extrem de mică atât timp cât omul este şi va rămâne un animal social (condiţie ce impune structuri ierarhice, recunoaşterea unei căpetenii, regulile majorităţii ş.a.m.d.).
Scopul scurtei introduceri anterioare este de a crea un spaţiu în care să putem plasa una dintre ultimele mişcări ale spectacolului politic italian: Veltroni ca preşedinte al unui „nou” Partid Democrat. Ales în funcţie zilele trecute, acesta şi-a pregătit terenul cu multe luni în urmă, când a fost iniţiată campania mediatică anti-românească. Pentru a nu plictisi cu detalii inutile, noul partid nu aduce nimic nou ci se limitează, precum mai toate celelalte partide, la „a avea o poziţie” – strigată ceva mai tare, fiind nou-născut, şi la „a milita în numele unei idei” (din păcate, în prezent nimeni nu mai susţine un ideal ci doar o idee, astfel încât oricine are o idee, care poate fi doar o reformulare a unei idei mai vechi, îşi face grabnic un partid).
Astfel, dată fiind intrarea României în UE, ca nou stat, cu problemele unei societăţi angajate într-o schimbare prea lentă şi prea puţin organizată, dat fiind faptul că românii reprezintă în prezent comunitatea de emigranţi majoritară în Italia şi că celelalte comunităţi ori nu reprezintă o ţintă mediatică optimă (provin din societăţi sau condiţii care din punct de vedere umanitar nu pot fi atacate) ori beneficiază de un sprijin politic serios din partea statului mamă, bieţii români s-au trezit peste noapte practic în rolul de ţap ispăşitor. Spun „peste noapte” deoarece după ani şi ani de convieţuire paşnică şi benefică atât pentru gazde cât şi pentru oaspeţi, brusc lucrurile nu mai mergeau… un paradox, cred eu, deoarece înainte de 2007, 75% dintre români se aflau în Italia ca şi clandestini scăpând controlului statal iar crimele ar fi trebuit sa fie mult mai numeroase. Oricum, planurile au fost clare şi bine puse în practică: 1. nici o zi în presă fără un aspect negativ legat de români; 2. atacurile să fie nediscriminate (TOŢI românii sunt hoţi sau criminali); 3. crearea unei stări confuzionale în rândul populaţiei autohtone: de ce nu merge economia? de ce nu sunt locuri de muncă? de ce acum 4 ani cu 20€ cumpărai mâncare pentru o săptămână iar astăzi cumperi 2 conserve şi o pâine? evident, răspunsul este: din cauza românilor care fură nu doar din case ci şi locurile de muncă şi transformă ţara într-un spaţiu de nelocuit!
După ce presa şi televiziunea au pregătit câteva luni terenul, înainte de vacanţă, Veltroni a intrat efectiv în jocul defăimării comunităţii române deoarece, ca orice manevră socială, populaţia ţintă are nevoie de o figură de reper, de un simbol, un reprezentant. Folosind poziţia de primar al capitalei italiene, prin măsuri ce duc cu gândul la extrema dreaptă (deşi este bine-cunoscută prezenţa acestuia în partidul comunist încă din adolescenţă) a profitat de contextul creat şi a dat curs (în sfârşit!) intoleranţei. Nu analizăm aici dualitatea sau integritatea caracterială a unei persoane ce se declară „de stânga” pentru a se contrazice apoi prin fapte.
Din păcate, victimele acestui joc socio-politic prin care unii au înţeles să câştige semnături nu sunt doar câţiva oameni ci o comunitate întreagă. În prezent, Italia găzduieşte un milion de români care suferă şi vor continua să sufere multă vreme de acum înainte, ca victime ale discriminărilor, etichetărilor şi prejudecăţilor.
Din fericire, majoritatea covârşitoare a italienilor care intră în contact cu românii îşi dau seama de spiritul muncitor şi onestitatea acestora. Cei care muncesc (italieni sau români) şi nu au timp să se supună condiţionării mediatice sunt şi cei care cunosc realitatea integrării sociale, sunt cei care văd efectiv cum facem eforturi pentru a ne integra, a respecta legile şi a ne adapta culturii gazdă.
Încetul cu încetul, poate vom beneficia şi noi, comunitatea românească din Italia, de sprijinul propriului guvern sau, de ce nu, de o proprie grupare reprezentativă eficientă.

Cristian Gaita

mercoledì 17 ottobre 2007

Economia "din piata" .



Se pare ca furtul , in Romania, a ajuns la rang inalt ! Si mai exista si faimoasa formula : "Nu da spaga!"
De unde frate ? Pai, primul care-si trage spaga, este tocmai STATUL ROMAN ! Cum ? Simplu ! Rata de schimb euro-leu.
Sanchi, ca sint rezerve de lesini in Romania, ca investitorii straini, ca vrajeli, ca economia duduie de-i ies plaminii prin chiloti,etc.etc. Urmaresc cursul de vre-o 5 ani, si constat cu stupoare ca atunci cind se apropie sosirea romanilor din diaspora in tara, leul devine un fel de vitel,...asa se "umfla" ! O fi Isarescu asta un "mag" socialist ca raposatul Brucan ? Ma indoiesc ! Cursul este mentinut absolut artificial in Romania ! Altminteri, cum se explica ca nivelul de trai al populatiei este asa cum este ?
In realitate, toti in Romania, incearca sa profite cit mai mult de pe urma banilor adusi de cei din diaspora ! Incepind chiar de la STATUL ROMAN ! Cind intri in tara, inca de la granita, fiecare, incearca sa te fure . Rovinieta ? Ne pare rau, dar nu avem decit pe o luna (chiar daca tu vrei sa ramii numai 5 zile in tara!) si costa "X" lei. Vrei sa schimbi banii sa platesti ? De la 3,26 lei pentru un euro, in granita, sa zici "Mersi!" daca gasesti sa schimbi la 3,15 lei, sau 3,17 lei pentru un euro ! in fine, schimbi strictul necesar ca sa-ti faci datoria de cetatean onest si sa-ti platesti necesarul de combustibil, si zici ca in prima localitate, te duci la banca. Ok. Ajungi la o banca oarecare, si vrei sa schimbi. Stai, ca sa vezi, ca trebuie sa platesti comision, etc.etc. Vrei sa schimbi o suma mai mare,...nu,...miine ! Daca nimeresti sa fie si Simbata sau Duminica,...adio banca ! In fine,...te opresti la Dilga din deal, si imediat apare cineva, care,aflindu-ti pasul, se ofera sa te "ajute" macar pentru benzina : 3,00 lei pe euro.
Daca vrei sa cumperi ceva, se uita la tine cu scirba (esti strain!), si-ti baga imediat un pret de-ti trece cheful !
In fine, ajungi la destinatie, bucuros ca-ti revezi neamurile si pe cei dragi, si imediat incep "tatonarile" : nepoate, da si mie vre-o 6000 de euro, ca mi-a murit vaca, si vreau sa-mi cumpar o casa.
Si,...tot asa !
Apoi, statul se mindreste cu 3 % din PIL din banii "strainilor", comerciantii isi rid in barba ca si-au vindut marfa din boutique pe un pret triplu, hotelierii ca au mai fraierit niste turisti "straini", politia ca a mai facut o vila din banii "stranierilor", vamesii ca au mai cumparat un Audi sau un BMW,etc.etc. Iar politicienii,...ca au mai cumparat un alegator , pe un mic si o bere ! Sa tot traiesti in UE asa, nu ?
Dar, sa-i vezi ce urla, cind romanii din diaspora nu mai vin in Romania (nu mai promoveaza turismul autohton, nu ?), nu mai cumpara produse decit din tarile vecine Romaniei, si-si fac vacantele la Cortina in loc de Brasov, sau la Rimini in loc de Mamaia ! Si,...sa vezi ce repede, cursul euro-leu, ajunge la valori relativ "normale" : 3,56-3,65 lei -un euro !
Chestia este, ca-i sfatuiesc si pe straini sa-i urmeze, din motivele expuse mai sus ! Si sa vezi dureri si bocete pe romani !
Tineti-o tot asa fratilor ! Furati-va caciula unul altuia, si stati in "Economia din piata" model Vodcaroiu and Co. Economia "de piata" va avea de cistigat !
Ca fapt divers, mici si bere se gasesc acum si in occident ! Si nu mai dai nici spaga, nu te mai fura nici statul, politia nu cauta cu orice pret sa te "friga", ci eventual sa te avertizeze, si-ti convine mai mult sa stai intr-un cadru civilizat si curat, decit in tigania din Romania, seminte pe strada, si "turcisme" sau "chinezisme" de doi bani ! Plus, nelipsitele manele !

HugoVictor

martedì 9 ottobre 2007

Exploatarea muncii la negru este extorsiune.


Plaga pe care o constituie exploatarea muncii la negru in Italia are o extindere capilara la nivelul intregii peninsule - utilizand o metafora am putea spune ca practic cancerul ( munca la negru ) este extins in intreg organismul ( teritoriul national ) iar vindecarea pare aproape imposibila - si daca pana mai astazi pedepsele emise erau mai mult simbolice - amenzi relativ mici - in sfarsit, sistemul juridic italienesc a decis sa creeze primul precedent!

Curtea de Casatie din Nuoro ( Sardegna ) a hotarat ca exploatarea muncii la negru sub ameninantarea concedierii in conditiile in care persoanele in cauza nu accepta aceasta situatie impusa de patron/angajator si care, pentru a fi mai convingator, invoca oferta redusa de pe piata de munca, este o infranctiune grava si se pedepseste cu inchisoarea.
3 ani si 6 luni de inchisoare si o amenda de 800 euro pentru cei trei imputati sarzi – aceasta este decizia definitiva a Curtii de Apel din Nuoro pentru comiterea infractiunii de extorsiune agravata si continuata.
Cei trei inculpati conduc o afacere cu gestiune familiala iar muncitorii acestora sunt exclusiv femei. Metoda asa-zisilor oameni de afaceri italieni era intodeauna aceeasi: angajarea se facea dupa o unica regula: fara carte de munca, fara asigurare medicala, fara drept de concediu ( si in consecinta fara drepturi salariale derivate din desfasurarea vacantelor legale ), si obligate pe deasupra sa semneze state de plata din care rezultau salarii net superioare celor reale. Ba mai mult, una dintre femei, a fost costransa sa subscrie unui contract de asociere, si in consecinta sa comita fals in documente si sa dea declaratii mincinoase inspectorilor de munca.
Daca in prealabil, inculpatii fusesera absolviti de catre Tribunalul din Nuoro, iata ca judecatorii tribunalului de gradul al doilea au hotarat luarea unei decizii drastice in temeiul faptelor prezentate considerand ca “a existat un real comportament extorsiv in privinta angajatelor, silite sa accepte remuneratii inferioare muncii prestate si conditii de munca ce contravin legii si contractelor colective de munca, profitandu-se din plin de situatia precara de pe piata muncii unde, din pacate, cererea de munca este cu mult superioara ofertei si, in consecinta, angajatii erau puternic conditionati moral in ipoteza unor proteste fata de situatia injusta creata”.
Desi persoanele implicate in acest caz sunt toate de nationalitate italiana, cazul are o importanta imensa nu doar pentru comunitatea romanesca, ci si pentru toti strainii care muncesc pe teritoriul Italiei caci in sfarsit Justitia Italiana a hatarat pedepsirea exemplara a acestui tip de infractiune. Nu ne facem iluzii ca situatia pietei muncii la negru se va schimba radical peste noapte dar semnalele pe care noi cetatenii de rand le primim din partea magistratilor sunt de bun augur si, speram noi, consecintele pozitive sa se faca resimtite cat mai curand.

Veronica Drugas