Limba română, “doina dorurilor noastre”

“O limbă ai şi nu o vinde!!!
Cîntată de privighetori
O tot aud de-atîtea ori…
O tot aud aşa măiastră -
Limba română, limba noastră…
Pe cer în noapte, între stele
Se tot aude graiul ţării mele,
Şi tot răsun-atît de sfînt–
Limba-n care dragostea, durerea doru-mi cînt!
În limba mea îmi fredonează ceva dorul
Şi tot în ea dă grai izvorul–
Pe cer parcă şi soarele vorbeşte-
În graiul nostru, Româneşte!
De asta, lume, limba nu îti vinde,
Căci tot în ea vorbeşti şi plîngi cînd dorul greu te prinde!!!
Nu încerca să-mi cînţi o altă limbă mai măreaţă -
Caci n-o să sune mai frumos ca Limba Noastră!!!”
Doina Buţanu


Asociatia "IRFI" Onlus si-a propus o data cu infiintarea ei sa promoveze cultura romana, limba “dorurilor nostre”, valorile si traditiile romanesti. Daca pana la sfarsitul anului 2006 limba romana era considerata o “minoritate” lingvistica, incepand cu 1 ianuarie a anului acesta, ea si-a capatat statutul meritat de limba “oficiala” a Unuinii Europene alaturi de celelalte 22 de limbi ale tarilor membre. Astfel asociatii IRFI au promovat si au participat in persona subsemnatei la Congresul International “LA LINGUA RUMENA: PROPOSTE CULTURALI PER LA NUOVA EUROPA” (Limba Romana: Propuneri Culturale pentru o Noua Europa), organizat la Roma in zilele de 15, 16, 17 noiembrie 2007 de catre Accademia di Romania in Roma, Istituto Culturale Rumeno Bucarest, Dipartimento di Studi Romanzi, Facoltà di Scienze Umanistiche, Università di Roma “La Sapienza”.
Chiar daca personal am absolvit cinci ani de “Institut Tehnic Comercial” la Roma, am ales sa ma inscriu la o facultate de Limbi Straine, urmand cursurile Facultatatii de Litere in Roma, unde am fost atrasa de studiul limbilor europene, a lingvisticii, a limbajului. Raspundeam cu mandrie profesorilor mei italieni, nemti, francezi, care ma intrebau si in romaneste lucruri despre limba romana.
"Patria mea este limba româna", spunea actorul nostru Dan Puric. Ar trebui sa ne simtim “acasa” ori de cate ori vorbim romaneste. D-na lector dr. Oana Chelaru-Murarus de la Universitatea din Bucuresti a declarat, in cadrul Congresului International, „Limba Romana: Propuneri culturale pentru o Noua Europa”, la Accademia di Romania, in fata a zeci de oameni de cultura la nivel international, ca „nu am avut curajul sa vorbesc in romaneste in avion cu o colega, in timp ce calatoream spre Roma, nu am vorbit nici in italiana, ci in engleza”, de teama, sa nu fie „stereotipata”... D-na Oana Chelaru-Murarus a fost consilier al Presedintelui României, Emil Constantinescu, si este director executiv al Cursurilor de Vara de la Sinaia organizate de Universitatea Bucuresti.
Limba româna este una dintre cele mai vechi si mai bogate limbi din Europa. Asemenea limbii italiene, îsi are radacina în limba latina. Limba româna este o “limba dulce”, caracterizata prin expresivitate, volubilitate, claritate si elasticitate, nu mai vorbim de bogatia vocabularului care a evoluat de-a lungul veacurilor. Cuvinte din limbile slava, greaca, turca, maghiara, germana, cumana, precum si din graiul altor popoare au patruns în limba româna care, adoptându-le, a aratat extraordinara sa capacitate de asimilare si integrare. Împrumuturile acestea dovedesc - spunea Anton Cotrus - ca “limba româna este una dintre cele mai ospitaliere limbi din lume”.
Emil Cioran, considerat cel mai mare stilist al limbii franceze contemporane, spunea strainilor ca daca ar sti româneste, ar putea constata ca în nici o alta limba, inclusiv în cea engleza, Shakespeare nu e atât de monumental ca în versiunea româneasca. Romanilor din diaspora le cer astazi sa fie mandri de acest “tezaur” stramosesc, sa nu le fie rusine sa graiasca “doina dorurilor noastre”.
Observ, mai ales la Roma, unde locuiesc, ca numarul copiilor romani care studiaza in scolile italiane a crescut considerabil ca urmare a fenomenului de reintregire a familiei. Acesta este un pas firesc si pozitiv in care se reconstruieste echilibrul psihologic si afectiv al nucleului familial. Foarte multi s-au nascut in Italia, si continua sa se nasca...romani...teoretic. “Copiii de astazi sunt adultii de maine si nu putem vorbi de integrare fara a avea o baza solida a propriei identitati nationale”, imi comunica Nicoleta Galer, o mama a unei fetite care risca sa piarda, pe zi ce trece, “graiul dulce romanesc”. Studiul limbii materne este unul din elementele principale care stau la baza formarii propriei identitati si trebuie sa devina o prioritate absoluta pentru copiii romani din diaspora.
Nu toti romanii din diaspora se stabilesc definitiv in strainatate. In mod spontan iese in evidenta situatia copiilor romani in momentul reintoarcerii in tara. Lacunele acumulate in ceea ce priveste citirea, scrierea si studiul gramaticii se transforma intr-un adevarat obstacol in desfasurarea vietii scolare in Romania.
Aceasta problema a fost sesizata si de actualul ministru al Invatamantului, Cristian Adomnitei, care a atras atentia asupra acestei carente, aratand maxima disponibilitate pentru rezolvarea situatiei de urgenta. Asadar, noi, membrii Asociatiei “IRFI” Onlus, invatatori, profesori, parinti suntem in asteptarea unei solutii interguvernamentale eficiente din partea Ministerului de profil.

Simona C. Farcas